Deplasarea călătorilor în condiţii de siguranţă şi de eficienţă constituie un obiectiv important al autorităţilor locale urbane din întreaga lume. Acest aspect a condus la realizarea unor sisteme solide de transport public în majoritatea oraşelor, profitând de capacitatea mai mare a acestora de a transporta călători în raport cu automobilul privat. Transportul public constituie şi un serviciu vital în ce priveşte asigurarea mobilităţii cetăţenilor, fie că au sau nu acces la un automobil, cât şi promovarea echităţii sociale.
Termenul de Sistem Inteligent de Transport (ITS – Intelligent Transport System) a apărut iniţial legat de sistemele telematice din transportul rutier, s-a extins ulterior asupra tuturor modurilor de transport (rutier, feroviar, aerian, fluvial, maritim) ca apoi, aria de acoperire a acestui termen să devină şi mai extinsă prin includerea, pe lângă sisteme, şi a serviciilor.Pentru delimitarea ariei de acoperire a termenului de Sistem Inteligent de Transport este necesară o definire cât mai exactă a acestuia. Definiţiile legate de ITS sunt diferite, în ceea ce priveşte sistemul de transport căruia i se adresează, dar au în comun atât enumerarea tehnologiilor utilizate în dezvoltarea unor astfel de sisteme cât şi rezultatele şi rolul sistemelor ITS.
Arhitectura ITS
Se poate observa faptul că pentru realizarea funcţiilor cerute acestor sisteme, este necesară integrarea unor sisteme de natură diferită într-un sistem unic. Sistemele Inteligente de Transport sunt sisteme integrate, de complexitate ridicată, acest fapt implicând o abordare specifică în proiectarea şi dezvoltarea unor astfel de sisteme.
Complexitatea Sistemelor Inteligente de Transport generează nevoia definirii şi realizării unei Arhitecturi ITS. Complexitatea sistemelor ITS poate fi privită din puncte diferite de vedere:
- sistemele ITS sunt sisteme integrate ( sisteme mari, cu număr mare de sisteme şi componente). Astfel încât, sistemul integrat, ca întreg, trebuie să reprezinte mai mult decât suma elementelor componente;
- există multe relaţii de cooperare între numeroşii participanţi la astfel de sisteme (prin participant înţelegându-se acea entitate economică, persoană fizică sau juridică, care doreşte dezvoltarea de astfel de sisteme – autorităţi locale, operatori de infrastructură, care efectiv dezvoltă sisteme ITS – furnizori de componente, furnizori de elemente de infrastructură, care utilizează Sistemele Inteligente de Transport – călători, transportatori de marfă şi care reglementează domeniul ITS – guverne naţionale, Uniunea Europeană);
- interese comerciale de natură diferită: servicii publice şi servicii comerciale;
- existenţa activităţilor multidisciplinare: software, electronică, inginerie de trafic; comunicaţii, tehnologia informaţiei etc;
- implicarea diverşilor producători/tehnologii la construirea sistemelor integrate.
Toate aceste aspecte prezentate mai sus fac aproape imposibilă proiectarea şi dezvoltarea sistemelor inteligente de transport fără definirea unei Arhitecturi ITS. Această arhitectură trebuie să asigure pe lângă definirea specificaţiilor privind comunicarea între subsistemele componente ITS şi o concepţie comună asupra acestor subsisteme, fără de care nu se poate vorbi de o integrare consistentă a sistemului care le conţine.
