2021EditorialeNr. 02 / 2021

Capitalismul Românesc vs Comunismul Chinezesc

Editorial Februarie 2021

China este o țară din Asia, pentru cine nu știe, o țară care acum 30 de ani era, în cel mai fericit caz, considerată subdezvoltată. Astăzi, este cea mai mare economie a lumii, în ultimii 30 de ani peste 800 de milioane de oameni ieșind din starea de sărăcie lucie și având un nivel de trai comparabil cu cel din multe țări europene chiar. În orașele mari, precum Beijung, Shenzhen, etc, nivelul de trai este chiar mult mai ridicat.
Dar cum au ajuns aici ?
China este o țară comunistă, care la jumătatea anilor 80 încă încerca să își revină după perioada domniei lui Mao Tze Dong și a efectelor ”Revoluției Culturale”, care a distrus cam tot ce însemna intelectualitate în acea țară.

În 1987, la conducerea Partidului Comunist Chinez, ajunge un băiat, pe numele lui Zhao Ziyang, un om care prin 3 fraze a schimbat întreaga filosofie a Partidului Comunist Chinez și indirect soarta întregii lumi.
Aceste fraze sunt:

  1. Comunism nu înseamna sărăcie !
  2. Să fii bogat este minunat !
  3. Nu contează ce culoare are pisica, atât timp cât prinde șoareci !

Chinezii, care sunt un popor mai profund, de felul lor, mai aplecați spre a citi dincolo de cuvinte au înțeles mesajul și s-au pus pe treabă. Au apărut firme private, care acum au ajuns să controleze economia mondială, au permis și încurajat investițiile străine, INDIFERENT de țara din care provin, atât timp cât sunt angajați muncitoti chinezi …
Rezultatul ? Șomajul a dispărut, s-a efectuat un transfer enorm de tehnologie către China, s-a redus enorm sărăcia, nivelul de trai a crescut, iar China a ajuns ceea ce vedem cu toții astăzi, un colos economico-financiar.

Discutam deunăzi cu un prieten chinez (de la care am aflat și povestea de mai sus) și îl tot întrebam (eu având deja experiența comunistă din perioada de până în 89) cum este posibil ca într-o țară comunistă să existe totuși o asemenea dezvoltare economică bazată pe liberalism. Iar el mi-a spus următoarele:

China este condusă ca o Corporație. Există la nivelul Partidului Comunist, Biroul de Cadre (similar departamentului HR dintr-o corporație) care acționează în felul următor:
Selectează, din cele câteva zeci de milioane de membri ai Partidului, cateva sute de mii, pe care îi pune fie Primari de comune, fie Directori de firme mici, fie funcționărași …
După un timp, din cele câteva sute de mii, alege câteva zeci de mii pe care îi pune să conducă orășele mai mari, firme mai măricele, samd

Din cele câteva zeci de mii, alege apoi cateva mii, care ajung în Congresul Partidului, ajung să conducă orașele mari, companiile mari, samd

Din aceștia, sunt alese cateva sute care ajung apoi în ministere, guvern, departamente de strategie, samd.

Pe scurt, cele câteva sute de oameni care ajung să conducă acel imperiu, au fost numiți în urma unui proces de selecție care a durat ani, în care au plecat de jos și au fost urmăriți pe tot parcursul evoluției lor, au învățat să conducă echipe, companii, municipalități, etc și au avut ocazia să își demonstreze capacitatea managerială.

Ce rost a avut această introducere lungă ? Hai să facem o paralelă cu România.

România este condusă (cel puțin de vreo 10 de ani) de oameni care în viața lor nu au lucrat undeva, nu au făcut ceva sau nu au niciun fel de experiență.

Oameni care în viața lor nu au condus nici măcar un butic cu un singur angajat, sunt dintr-o data puși să conducă o țară. Șomeri ajung Prim Miniștri. Oameni dați afară pentru incompetență de la locurile de muncă anterioare ajung în fruntea Guvernului. Oameni care toată viața au fost atârnători la banul public se trezesc dintr-o dată să coordoneze mediul de afaceri din țara asta.

Ai spune că sunt ajutați de ”Consilieri”, acele eminențe cenușii care stau în spatele fiecărui factor de decizie, oameni cu vastă experiență în domeniu, oameni care ”știu despre ce este vorba în propoziție” și ”înțeleg ce se întâmplă în jurul lor” …

Din păcate, la noi ajung pe post de ”Consilieri” toate fătucile, amantele, nepoatele și nepoții, care fiind atât de proști că nu își găseau de lucru nicăieri în mediul privat, au fost puși de ”tata”, ”unchiu’ ”, ”văru’ ”, sau ”șefu’ de Partid” pe post de conducre pe undeva.

O altă categorie, o reprezintă ”fii foștilor”, pe principiul: ”copiii securiștilor noștri, vor fi securiștii copiilor noștri”, puști de bani gata, care au frecat duda pe la Viena , Londra sau Paris, de unde au venit cu niște diplome mai mult sau mai puțin dubioase, fiind puși direct în poziții cheie la conducerea țării.

Și acum să facem o analogie cu cele 3 fraze ale lui Zhao Ziyang pe care să le adaptam situației din România.

  1. Capitalism înseamnă sărăcie ?
    Guvernul în loc să sprijine micii întreprinzători autohtoni să se dezvolte, fie prin rea-intenție fie prin prostie, contribuie la sărăcirea unei mari mase a populației . Credeți că angajații din industria organizării de evenimente, HoReCa, turism și alte sectoare lovite de măsurile ilogice luate în ultimul an, au simțit vreo creștere a nivelului de trai ? Agricultorii prigoniți din piețele acoperite și puși să își vânda marfa în ger, în condițiile în care nimeni nu mai avea voie să iasa, au prosperat ? Bătrânii cu pensia înghețată care văd cum cresc zi de zi prețurile la utilități, o duc mai bine ? Părinții care vor trebui să plătească în plus pentru transportul copiilor lor la școala și înapoi vor începe să huzurească ?
    Parcă unul din motivele pentru care am ales capitalismul este ”CREȘTEREA NIVELULUI DE TRAI !”
  2. Să fii sărac este normal !
    Minerii din Valea Jiului, neprimindu-și salariile, au intrat în grevă. Niciun reprezentant al autorităților nu s-a ineresat de soarta lor. Sute de mii de copii, nu au acces la învățământ, neavând posibilitățile tehnice pentru a participa la școala on-line. Autoritățile în aroganța lor îi sfătuiesc pe copiii care nu au acasă nici măcar curent electric, ”să se uite la TV, pentru cursurile on-line”. Nivelul de sărăcie al populației este în creștere, iar autoritățile fac eforturi disperate ca acesta să crească și mai mult prin măsuri precum: îngroparea unor sectoare economice, tăierea veniturilor bugetarilor, scăderea valorii reale a pensiilor (acestea fiind măcinate de inflație și creșterea prețului utilităților), creșterea cheltuielilor familiale cu educația copiilor, creșterea cheltuielilor cu sănătatea (măști de protecție, dezinfectanți, etc). Ați văzut vreo măsură până acum de creștere a nivelului de trai al populației ? Eu nu !
  3. Mă doare în cur de șoareci, cât imi dai pentru pisică ?
    În condițiile unei lipse acute a investițiilor în economie, guvernul deja a anunțat oficial că interzice companiilor din anumite țări să participe la proiecte de investiții în România (banii lor nu sunt buni ?) .
    În condițiile în care economia noastră este pe butuci, guvernul a decis să sprijine economiile unor țări mult mai dezvoltate, prin cumpărarea de armament (chiar și second-hand) în valoare de multe miliarde de dolari.

Poate vă întrebați ce legătură există între ce am scris mai sus și ”AutoTehnica” ? Există – și încă una mare!

Activitatea Dumneavoastră depinde de clienți (iar a mea de Dumneavoastră). Clienții Dumneavoastră sunt fie persoane juridice fie persoane fizice. Daca aveți clienți firme din HoReCa, publicitate, turism, distribuție, organizare evenimente, samd) nu ați resimțit o scădere a încasărilor ? Dacă aveți clienți care sunt persoane fizice, nu ați simțit că nu mai vin așa des și încep să mai amâne reparațiile ? Parcă nu mai schimbă uleiul la 15.000 … se duc spre 20.000, parca nu mai pun ATE, TRW sau alte mărci premium și se duc pe ”low cost” și tot așa … Iar asta o simțim cu toții.

Idea este că ne așteaptă câțiva ani grei, eu estimez minim 3, în care lucrurile vor merge tot în jos și ar fi cazul să ne pregătim pentru ce este mai rău. Din păcate, deși există soluții la probleme, cei care ne conduc, în aroganța lor, le vor ignora și preocupați doar de interesele proprii, conform principiului ”după noi, potopul”, vor avea grijă să pustiască tot în jurul lor, pentru că oricum nu le pasă, poporul îi va vota indiferent ce se va întâmpla, iar în partea cealaltă, nu mai există nicio opoziție, partidele de stânga dispărând complet.

Sincer, pentru sectorul nostru urmează o perioadă destul de delicată, mulți dintre Dumneavoastră ați simțit deja scăderea valorii medii a devizului / client și cred că realizați că acesta este doar începutul. Între timp, pe principiul ”nu are rost să repetăm o prostie, când sunt altele noi de făcut”, zic să mai vedem odată cum au depășit chinezii o perioadă mult mai grea decât asta și să încercăm să învățăm ceva din asta.

Related Articles

Back to top button